Eva Labadi Megyes este actriţă, regizoare, realizatoare de emisiuni pentru copii şi fost manager al Teatrului de păpuşi „Merlin”din Timişoara. 

Nu există copil în Timişoara care să nu fi crescut, după Revoluţie, cu “Piticul cel urât”. Este un personaj de poveste inventat la începutul anilor ’90 de actriţa Eva Labadi. Din 1992 până în 2004, Eva a realizat emisiunea pentru copii „Piticul cel Urât”, de la TVR Timişoara, iar din 1992 până în ziua de astăzi, este realizatoarea emisiunii radiofonice „Piti Show”, de la Radio Timişoara. 

Chiar dacă are 59 de ani, de mai bine de 30 de ani duce cu ea rolul de “copil”, prin emisiunile sale şi spectacolele de la teatrul de păpuşi din Timişoara, în festivaluri, showuri stradale, reprezentaţii în Occident, cât şi la Facultatea de Actorie din Timişoara, unde este lector universitar (sau fost profesor invitat la Universitatea Queend din Ontario-Canada). 

Este un om care şi-a dedicat toată viaţa teatrului de păpuşi şi copiilor. Rolul ei a fost de a face o altfel de educaţie cu cei mici, fără să pretindă vreodată statulul de vedetă sau rolul de persoană publică pe care-l îmbracă majoritatea celor care conduc în ziua de azi instituţii ori au activităţi sociale. 

Eva Labadi are universul ei, alături de personaje din poveşti, înconjurată mereu de copii. Trăieşte pentru a împărtăşi şi a aduce un zâmbet şi fericire celor mici. Din 2011, Eva Labadi a preluat conducerea Teatrului de Păpuşi „Merlin” din Timişoara. 
 
„Am avut o copilărie foarte fericită, splendidă. Am fost un copil iubit” 

Eva Labadi susţine că dragostea pentru teatrul de păpuşi vine de la mama ei.  

„Am fost un copil vesel, unic copil la părinţi. Şi am avut o copilărie foarte fericită, splendidă. Am fost un copil iubit. Am avut parte de poveşti superbe, clasice, pentru că bunica mea a citit foarte mult, iar mama se juca cu un ursuleţ care <îmi spunea> poveşti. De aici vine magia pentru păuşi şi dragostea pentru păpuşi. De la mama, care a avut răbdare şi dragoste! Cea mai frumasă poveste de care îmi aduc aminte este «Mica Sirenă». Este o poveste de dragoste şi despre sacrificiul de sine. Atunci nu am realizat asta. Nu am înţeles de ce Sirena a trebuit să se sacrifice şi de ce a murit. Am şi plâns foarte mult”, a spus Eva Labadi. 

Primul ei rol a fost „Mowgli” din „Cartea Junglei”. „Spectacolul a fost realizat de Ioona Rauschan, o personalitate foarte puternică, culturală, în 1986. Atunci am primit acest rol. Eram proaspăt absolventă a Liceului Maghiar. Aveam un accent maghiar foarte dezvoltat, la care am lucrat foarte mult. Acest rol mi-a deschis porţile acestei minunate lumi – teatrul de păpuşi. Faptul că a avut succes la festivale mi-a adus faimă. Aveam o voce subţire, de copil mic, naturală. S-a potrivit foartre bine pentru rol”, a declarat actriţa. 

A intrat în radio şi televiziune 

În 1992 a „aterizat” la Radio Timişoara, invitată la o emisiune pentru copii. Avea să primeacă acestă emisiune, pe care a botezat-o „Piti-Show”. De atunci, această emisiune se desfăşoară fără întrerupere. „Am inventat un pesonaj, Piticul cel Urât, care a apărut iniţial la televiziunea TVT 89, apoi la Europa Nova, Analog TV şi la TVR Timişoara. Am lucrat cu mare plăcere în televiziune. Sâmbătă de sâmbătă aveam critici din partea mamei”, adaugă Eva. 
  

Personajul Piticul cel Urât, interpretat de Eva Labadi de 30 de ani, are o poveste specială. „A venit de pe PitiTerra, doreşte să afle cât mai multe despre specia umană şi tot ce se leagă de Pământ. A aterizat la Radio Timişoara. Este foarte îndrăgit, pentru că emisiunea este în direct. Acum am colaboratori foarte mulţi, copii, cu care dezvoltăm împreună emisiunea”, a mai declarat Eva Labadi. 

În lume, toţi suntem conduşi, într-un fel sau altul, de cineva, de ceva. Se spune chiar că şi noi suntem ca nişte păpuşi. În cazul Evei Labadi, ea este cea care conduce şi dă viaţă personajelor. 
  

„Este minunat să conduc…Este un stil de viaţă pentru mine. De a juca teatru pentru copii, de a mânui păpuşi indiferent de forma lor. Îmi place foarte mult. Este modul meu de exprimare, Fiecare artist are un fel de mod. Asta am primit eu de la Dumnezeu, un har, un talent, pe care, mă susţin toţi din familie în această activitate artistică. Este foarte important să fi susţinut şi iubit”, afirmă artista. 
 

Interesant este că Eva Labadi nu a jucat niciodată pe scena teatrului mare. „O singura dată am fost furată de la Teatrul de Păuşi. Fostul director de la Teatrul Maghiar din Timişoara m-a furat de la păpuşi. A vrut să mă pună într-un rol, într-o scenetă. Până la urmă nu am acceptat. E diferenţă mare. Sunt două meseri diferite. Eu am ales teatrul pentru copii şi teatrul de animaţie”, explică Eva. 
  

Întâlniri spectaculoase cu copiii de altădată 
  

Copiii care au urmărit-o acum 15-20 de ani sunt astăzi persoane mature. Cum arată o întâlnire a “Piticului cel Urât” cu ei astăzi?  
  

„Întâlnirile cu cei care m-au urmărit, de exemplu, acum 23 de ani, sunt spectaculoase. Să vă dau un exemplu. M-am întâlnit cu un bărbat în tramvai. M-a întrebat. «Nu vă supăraţi. Sunteţi Piticul ce urât?». Zic: da. «Ştiţi, la vârsta de trei ani, am fost la dumneavoastră în emisiune şi am spus poezii». Am încremenit! Mi-am dat seama cât de mulţi ani au trecut de atunci. E frumos. Copiii care mă înconjoară ţin această emisiune mereu veselă şi vie”, a spus Eva Labadi. 

Faptul că fiecare generaţie este altfel poate să o confirme şi Eva Labadi. Păpuşarii trebuie să se adapteze cerinţelor de astăzi.  

„Copiii de acum 30 de ani erau altfel. Mai liniştiţi, mai răbdători. Ascultau. Cei din ziua de azi nu au răbdare să asculte actorul de pe scenă, mai ales păpuşa. Trebuie să fie extrem de vioi spectacolul, păpuşa să fie foarte convingătoare, să poată să comunice. Avem un spectacol care se adresează copiilor din ziua de astăzi: «Frumoasa şi Bestia». Sunt foarte foarte intersaţi de el”, a povestit Eva Labadi. 

Timişoreanca este vedetă pentru copiii de până la 12 ani. În lumea maturilor, devine o persoană normală, care nu face parte din cultura showbizului românesc, cel promovat de canalele media. 

„Sunt un om fericit şi bogat sufleteşte. Visul meu nu a fost să fiu promovată şi să devin o vedetă oarecare. Nici nu m-am gândit vreodată. Îmi trăiesc modul de viaţă. Pur şi simplu mă joc şi fac ce doresc. Nu am dorit să fiu vedetă”, afirmă Eva Labadi. 
  

La începuturile carierei de actriţă-păpuşar, Eva Labadi a avut un moment în care s-a gândit să renunţe. „Aveam 19 ani şi jucam «Plăcinta nemaipomenită». Într-o dimineaţă m-am uitat în oglindă şi mi-am descoperit primele riduri. Era un rol cu oameni pe scenă, costum cu plăcintuţă. Mama a fost cea care mea m-a liniştit. Mi-a spus că asemenea întâmplări vor veni cu trecerea timpului. Nu au mai venit. Joc şi acum cu cea mai mare plăcere şi voi juca şi la 80 de ani dacă voi avea putere”, a spus Eva Labadi. 

A preluat Teatrul de Păpuşi „Merlin” 

În 2010 a preluat conducerea Teatrului de Păpuşi şi Tineret „Merlin” din Timişoara. Eva Labadi-Megyes a preluat instituţia cu gândul să facă performanţă. Ca atare, în 2013, România a fost reprezentată la Carnavalul Mondial al Păpuşilor de la Jakarta, Indonezia, de trupa timişoreană “Merlin”, care a câştigat premiul Premiul pentru cea mai bună comedie cu păpuşi, “Best puppet comedy”, cu spectacolul “La La La Dracula”. 

“Am mai multe vise-planuri. Primii paşi au fost cu mare succes îndepliniţi. Renovarea teatrului, înnoirea repertoriului cu spectacole mai directe şi mai actuale”, a mai spus Eva. 

Emigrarea în Canada şi revenirea acasă 
  

Eva Labadi a avut un moment în care a încercat să îşi refacă viaţa pe un alt continent. Aceasta a fost emigrată în Canada, alături de soţul ei, timp de doi ani. A locuit la Kitchener – Ontario. 

„Am ales să plec în Canada pentru că soţul meu îşi dorea foarte mult. Dumnezeu ne-a încercat. Am avut loc de muncă foarte bun şi bine plătit. El la primăria din Kitchener – la cercetare gaz, iar eu un post de actor la Teatrul Multicultural al oraşului Kitchener. Nu am putut să mă adaptez stilului de viaţă. M-am întors în România. Spun că se poate trăi în România dacă vrei, dacă ai bună voinţă, imaginaţie, speranţă, dacă eşti pozitiv şi inventiv şi nu pui mereu răul în faţă. Mă simt excelent acasă”, a mai spus Eva Labadi. 
  

Proiectele Evei Labadi a cuprins turneu de promovare Timişoara oraşul meu în Europa, în care Timişoara era prezentată în oraşele înfrăţite cu noi. După Karlsruhe a urmat Rueil Malmaison şi Graz. Un alt proiect a fost un spectacol de stradă, Baronul de Münchhausen – un spectacol foarte mare în colaborare cu Teatrul Maghiar, Teatrul German, Teatrul Naţional, Opera şi Filamronica Banatul. Un spectacol în stil baroc cu decoruri baroc, cu tot ce înseamnă epoca baroc. 

Sediul Chevron, colindat de protestatari 

Ea a fost și managerul proiectului “Căruţa cu poveşti” – pentru păstrarea limbii române-materne peste hotare în zonele de lângă granită, realizat în colaborare cu Institutul Cultural Român din Budapesta. 

Planul managerial al Evei cuprindea şi refacerea clădirii istorice din cartierul Iosefin, în care se află Teatrul „Merlin”. Dar pentru că toate au un sfârșit, Eva a fost nevoită să renunțe la funcție după doar trei ani, după una din schimbările care au venit în urma alegerilor locale. 

Povestea Teatrului Merlin 

Înființarea, printre primele din țară, a Teatrului de Păpuși din Timișoara, actualmente Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin“, la 30 aprilie 1949, a însemnat recunoașterea oficială a unei vechi tradiții artistice. Fondatorul teatrului, regizoara Florica Teodoru, reunea un grup de studenți în prima formaţie de păpuşari din vestul României și prezintă mici adaptări şi dramatizări după basme româneşti. 

Inițial, existența Teatrului de Păpuși se leagă de cea a Teatrului de Stat Timișoara până în anul 1954 când devine instituție independentă. Începând din 1956, când teatrul dobândește un sediu propriu, într-o clădire de patrimoniu, spectacolele se diversifică, iar recunoașterea națională nu întârzie să apară. 

De-a lungul anilor, istoria teatrului este scrisă de personalități marcante din Banat, din România, dar și din străinătate și se concretizează în spectacole valoroase care au obținut numeroase premii. 

În anul 1996, instituţia trece în subordinea Consiliului Judeţean Timiş, iar în anul 2000, primeşte titulatura Teatrul pentru Copii şi Tineret „Merlin“, mărindu-şi astfel aria de adresabilitate. 

În prezent, Teatrul „Merlin“ are un program repertorial variat ce cuprinde peste 30 de spectacole care se adresează copiilor și tinerilor. Proiectele artistice și educative, din ce în ce mai numeroase, au drept scop crearea unui centru de interes cultural capabil să reunească întreaga familie și să reflecte multiculturalitatea zonei, dar și deschiderea spre noile tendințe avangardiste. 

Sistemele de animaţie care s-au perfecţionat de-a lungul timpului pornesc de la tehnicile bi-ba-bo şi wayang, trecând prin teatrul de umbre, teatrul bazat pe combinaţii între actori şi păpuşi, până la marionete cu fire scurte sau tije, teatrul de măşti şi de păpuşi supradimensionate. 

Teatrul „Merlin” este gazda a două festivaluri internaționale. Festivalul Internațional de Animație „Sub bagheta lui Merlin“ și „Festivalul de o zi” sunt două oportunități extraordinare de a invita trupe valoroase de teatru din țară și străinătate care prezintă pentru copii și tineri spectacole contemporane, multe dintre ele fiind deja premiate. Pentru profesioniștii din teatru aceste întâlniri colegiale sunt un prilej pentru discuții constructive și schimb de experiență. 

Originalitatea, imaginaţia, dinamismul, valorificarea noilor mijloace de exprimare teatrală, dar şi profesionalismul actorilor fac ca Teatrul pentru Copii şi Tineret „Merlin“ să merite aprecierea celor 20.000 de spectatori care ne urmăresc, anual, în peste 200 de spectacole. 

Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” poate afirma cu mândrie că este membru fondator al Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 și împreună cu alte instituții și organizații culturale este implicat în diferite proiecte: Teatrul ca rezistență și Seasons 2019, unde este coordonator pe proiectul de toamnă. 

Scurt istoric al Teatrului pentru Copii și Tineret „Merlin” 

1945             

Se deschid pentru prima oară porţile pentru copiii amatori de poveşti frumoase cu spectacolul Fetiţa pădurii” de Nell Cobar şi S. Rudeanu. Instituţia păpurească era atunci  o secţie a Teatrului de Stat din Timişoara şi poartă numele celebrului personaj popular Pipăruş Pătru. 

În fruntea lumii păpuşăreşti timişene stă Florica Teodoru. 

Se montează cu multă imaginație noi spectacole: 

1951               

Găinușa cea isteață 

1952   

Hansel și Gretel 

1954 

Teatrul de Păpuşi devine instituţie independentă. 

1956 

Teatrul de păpuşi se mută în casă nouă: în clădirea de patrimoniu de pe Bulevardul Regele Carol I nr. 3. 

Spectacolul „Punguţa cu doi bani”, prezentat la Festivalul internaţional al teatrelor de păpuşi obţine premii pentru regie, spectacol şi interpretare 

1958 

În repertoriu sunt incluse spectacole noi și interesante: 

Hai păpuși, păpuși lumești 

1959 

Păcală 

1962 

Turneu în fosta R. P. Bulgaria cu Pantofiorii năzdrăvani și prima variantă a spectacolului Fetele din măr, precum și cu spectacolul Păcală 

1964    

Cenușăreasa 

1965     

Antropomorfism 

1966    

Spectacolul de miniaturi „ ABCD  și Elefantul Bimbo” 

1968 

Turneu în Mongolia, China, Coreea de Nord cu spectacolul Verde Mugurel și Floricica Albastră, Ariciul Albastru și cu spectacolul Puișorii mei 

1969 

Colectivul Teatrului de Păpuşi ia premii pentru regie, scenografie şi interpretare, dar şi Marele Premiu pentru spectacolul „O fetiţă caută un cântec” de Al. Popovici, prezentat la Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi de la Zagreb. 

Trenul de placere 

Omulețul de puf 

Fetele din măr 

1973 

Turneu în Italia, 31 de reprezentații cu Fetele din măr, O fetiță caută un cântec, Miniaturi (Elefănțelul Bimbo) 

1974   

De ce a furat zmeul mingea? 

1975    

Cine va păzi clopoțeii? 

De-a lungul anilor, cei mici au parte de poveşti care mai de care mai frumoase şi mai interesante, montări pe texte ale scriitorilor români (Ion Creangă, Ioan Slavici, I. L. Caragiale, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Al. Popovici, Nella Stroescu, D. Hândăreanu, M. Patriciu, G. Naum, etc.), sau străini  (Fraţii Grimm, H. C. Andersen, W. Hauff, R. Kipling, J. Prevert, W. Shakespeare, C. Collodi, A. de Saint-Exupery etc.). 

1976 – 1979 

Instituţia este condusă de Cornelia Jurașoc Gheorghiu 

1976 

Turneu în Anglia cu spectacolul Fetele din măr (a doua montare), Germania 

1978 

Povestea Rățoiului albastru 

În anul 1979 vine și montează la Timișoasa spectacolul Muck cel Mititel Francisca Simionescu 

1980 – 1992 

La conducerea Teatrului de păpuşi stă Ilie Gyurcsik 

Publicul are parte de  titluri noi şi foarte interesante: 

Pui de om (1981) 

Ivan Turbincă (1982) 

Noua Poveste a Scufiţei Roşii (1983) 

Cartea Junglei (1986), 

Vrăjitoarea roz (1987) 

Oraşul Piticoţilor (1988) 

Piticul Uriaş (1987), 

Vasilache și Mărioara (1984), 

Cenușăreasa (1990) 

Amnarul Fermecat. (1989) 

1992- 1999 

Teatrul este condus de Cornelia Pop 

Turneu în Germania (1993) 

Alte spectacole care au rămas în memoria vie a teatrului : 

Mary Poppins (1994) 

Punguța cu doi bani (1994) 

Izvorul laptelui fermecat (1995) 

Ursulețul Winnie Pooh (1996) 

Ca să faci portretul unei păsări (1996) 

1996 

Are loc trecerea în subordinea Consiliului Judeţean Timiş 

Se montează apoi spectacolele: 

Vasilache și Mărioara (1997) 

Capra cu trei iezi (1997) 

Ionică fără frică (1995) 

1999 – 2009 

Conducerea Teatrului de Păpuşi este asigurată de Horia Dan Ionescu. 

2000 

Teatrul primeşte titulatura de Teatrul pentru Copii şi Tineret „Merlin”, mărindu-şi astfel aria de adresabilitate. 

Teatrul organizează Festivalul Multinaţional „Merlin” al şcolilor cu limba de predare alta decât limba română. 

Organizează Festivalul Internaţional de Teatru pentru Copii şi Tineri „Excalibur”, care a ajuns la a şaptea ediţie. 

S-au montat alte spectacole care au rămas ca repere artistice: 

Dănilă Prepeleac (2003) 

Un pedagog de şcoală nouă( 2000) 

Hansel și Gretel (2002) 

Doi purceluşi (2004) 

Un spectacol de mare succes a fost O noapte furtunoasă, montat de Horia Ionescu 

Se reiau participările la festivalurile naționale 

2009 – 2011 

Directoratul interimar este asigurat de Leontin Epuran 

Se montează și se joacă cu succes spectacolele: Degețica, Motanul încălțat, Croitorii împărăției. 

2011 – 2014 

În fruntea instituţiei se află Eva Labadi Megyes 

2011 

Teatrul “Merlin” iniţiază un program special dedicat spectacolelor în stradă: “Strad’ Prima manifestare din program este spectacolul de deschidere a stagiunii 2011 – 2012: „Visul lui Burattino” 

În data de 18-19 mai 2012  acest spectacol reprezintă Timișoara la ,,Zilele culturii timişene” la Veneţia, jucându-se în Piaţa Campo Santa Fosca 

Doamna regizor Mona Marian montează Giovannino fără frică de Ioona Rauschan în toamna anului 2011. 

2012  

Crăiasa Zăpezii, în regia Mihaelei Lichiardopol, este pregătit pentru public în prag de  iarnă. 

Aladin 

Ariciul 

2013    

Frumoasa și Bestia face parte dintr-un program intitulat „Timișoara. Orașul meu în Europa” și se joacă în orașe înfrățite cu Timișoara. 

La, la ,la,  Dracula, regia artistică Eva Labadi, scenografia Bajko Attila, participă la „World Puppet Carnival”, Jakarta, Indonezia 

2014 

Motanul încălțat 

Participări la festivaluri: 

2-4 iunie 2012, participare cu ,,Doi purceluşi” la Festivalul ,,Păpuşile vii” de la Târgovişte 

15 octombrie 2012, deplasare la Cluj-Napoca la ,,Festivalul Internaţional Puck” cu spectacolul ,,Visul lui Burattino” şi ,,Giovannino fără frică”; 

21 noiembrie 2012, „Ariciul” s-a jucat la Galaţi, în cadrul „Festivalului Gulliver”; 

27 noiembrie 2012 –  „Eu şi Săgeată”  s-a jucat la Bucureşti, în cadrul Festivalului „Bucurii pentru copii”. 

5-7 iulie 2013, participare cu ,,Aladin” la Festivalul Internațional ,,Stagiunea de vară” de la Sibiu 

11-15 noiembrie 2013, „Aladin” s-a jucat la Galaţi, în cadrul „Festivalului Gulliver”; 

17 septembrie 2013 –  „Noua poveste a scufiței Roșii”  s-a jucat la Bucureşti, în cadrul Festivalului  „Teatru, Stradă și Copil” 

5 mai 2014, deplasare la Arad la festivalul Internaţional „EuroMarionete” cu spectacolul ,,Visul lui Burattino” 

2014   

În prezent managerul teatrului este Laurențiu Pleșa. 

2015     

Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte 

Inimă de piatră 

2016     

Magazinul cu jucării 

Vrăjitorul din Oz 

În 2015 și 2016 se montează două spectacole pentru tineri: Profu de religie, regia Mihaela Lichiardopol și Atentate la viașa ei, regia Ștefan Iordănescu.