Ascuns între dealurile Banatului de Munte, Conacul Zăgujeni își deschid porțile din nou. Cu o istorie sa de aproape două secole, conacul a fost reședință nobiliară, sediu agricol în comunism, iar acum renaște ca spațiu de cultură și comunitate. În primul weekend din septembrie, clădirea-monument – singurul conac din Caraș-Severin aflat pe lista patrimoniului istoric – devine din nou gazdă pentru oameni și povești, odată cu a doua ediție a Festivalului Zestrea – Arte și Bucurii.

Pe 6 și 7 septembrie, zidurile sale groase și curtea umbrită de arbori rari vor prinde viață prin muzică, ateliere, expoziții și întâlniri între generații. „Festivalul își propune să aducă laolaltă muzicieni, artizani și producători locali, într-un loc care a supraviețuit datorită satului și oamenilor lui”, spune Victor Paicu, reprezentant al Conacului.

Sâmbătă dimineață, publicul va fi invitat la un moment de rafinament: un cvartet de coarde – vioară, violă, violoncel și lăută – cu artiști premiați internațional, în cadrul turneului Festivalului Eufonia, va readuce eleganța barocă în sălile nobile ale conacului. Va avea loc și un concert cu Dean Bauman.

Duminică, emoția va fi adusă de Lăutăresele, un spectacol în premieră pentru Banat, cu vocile Mădălinei Pavăl, Aylin Cadîr și Cristinei Chiosea, acompaniate de trei muzicieni care știu să transforme tradiția în magie sonoră.

Între concerte, vizitatorii vor descoperi expoziții de costume populare, pictură și patrimoniu fragil, dar și meșteșuguri, produse locale și ateliere pentru copii. „Pentru două zile, satul Zăgujeni devine o mică capitală culturală”, spune Daniel Boambeș, primarul comunei.

Accesul este gratuit pentru expoziții, tururi ghidate și zona de meșteșuguri, iar biletele pentru concerte și ateliere pot fi achiziționate online. Fondurile strânse vor susține restaurarea conacului – o nouă filă în povestea de rezistență și renaștere a acestui monument al Banatului.

Ridicat între 1835 și 1850 de familia nobiliară Kopal, pe un domeniu achiziționat încă din 1808 de descendenți ai armenilor Jakabffy din Gherla, conacul a fost extins de industriași vienezi, a avut seră, parc și piscină, a trecut prin mâinile baronesei Hermine von der Heydte și a fost ocupat de trupele ruse în al Doilea Război Mondial. În comunism a devenit sediu agricol, iar din 2023 se află într-un amplu proces de revitalizare, pentru a redeveni un reper cultural al comunității.