Pe drumul dezvoltării economice și sociale

Este o opinie generală că Timișoara este un mare oraș plăcut de locuit, unde au loc numeroase evenimente culturale mari și mici, unde diversitatea lingvistică și etnică, deschiderea între culturi, bunăstarea economică și conviețuirea pașnică a comunităților naționale definesc viața orașului. Administrația locală și primarul Dominic Fritz și-au asumat dezvoltarea și consolidarea acestei situații.

– Care sunt realizările vizibile și perceptibile care au îmbunătățit condițiile de viață ale populației în ultimul an? – l-am întrebat pe primarul Dominic Fritz.

– Anul trecut am alocat aproape 600 de milioane de lei pentru investiții. Ne-am concentrat parțial pe dezvoltarea infrastructurii urbane, dar am investit sume importante și în modernizarea școlilor și a instituțiilor medicale. Sunt convins că toți cei care călătoresc cu noile vehicule ale societății de transport public apreciază confortul și siguranța oferite de acestea. Reînnoirea parcului auto al societății este una dintre realizările noastre cele mai vizibile, care contribuie direct la bunăstarea populației. Scopul nostru este modernizarea completă a flotei, înlocuirea vehiculelor învechite, adică achiziționarea a aproximativ 200 de vehicule noi. Suntem aproape de îndeplinirea acestui obiectiv. Am realizat lucrări de renovare și modernizare în numeroase școli din Timișoara, Liceul Waldorf s-a extins cu o clădire nouă, iar în multe școli am reușit să îmbunătățim și dotările. Pe lângă investiții, am recuperat pentru oraș mai multe terenuri aflate în proprietatea municipalității, dar folosite ilegal, și, de asemenea, am creat spații verzi și zone pentru recreere și mișcare. În toamnă am început o amplă campanie de plantare de arbori, în cadrul căreia vom planta peste 2.500 de puieți pe străzile și în parcurile Timișoarei în acest sezon. Pe termen mediu, și această inițiativă de înverzire va contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației. Nu a fost un an ușor, dar printr-un efort mai mare am reușit să realizăm multe dintre obiectivele stabilite la începutul anului trecut.

– Au existat planuri sau proiecte care, din diverse motive, nu au putut fi realizate sau nici măcar începute în 2025?

– Din cauza unor prevederi legale discutabile, de exemplu contestarea în instanță a rezultatelor licitațiilor, am avut proiecte a căror realizare a trebuit amânată. Un astfel de exemplu este campusul dual planificat în cadrul PNRR, pe care doream să-l realizăm cu implicarea universităților timișorene. Din cauza obstacolelor administrative repetate și forțate, nu am fi putut finaliza investiția la termen, adică până în august anul acesta, astfel că implementarea propriu-zisă nu a mai putut începe. În cazul investiției de la Școala Generală nr. 30, de exemplu, s-a ajuns la rezilierea unilaterală a contractului cu firma executantă. După o procedură juridică de mai multe luni – care a întârziat considerabil termenul de finalizare – în noiembrie a început lucrările o nouă firmă, care și-a asumat finalizarea până anul acesta a clădirilor noi, vitale pentru învățământul local. Consider foarte important ca, în ciuda tuturor obstacolelor, să nu renunțăm la luptă, ci să găsim mijloacele potrivite pentru a pune în aplicare proiectele care servesc binele public.

– Cea mai mare investiție urbană din prezent este pasajul rutier din zona Solventul. Cum stau lucrările, cât de mult a avansat proiectul?

– Într-adevăr, acesta este acum cel mai mare proiect al nostru și, sunt sigur, după finalizare va schimba fundamental și va îmbunătăți traficul din Timișoara. Pasajul este doar o parte a proiectului, care include și noul pod peste Bega, modernizarea străzilor de acces, precum și extinderea liniei de tramvai spre Gara Mare. Este prima porțiune complet nouă de linie de tramvai construită în oraș în ultimii 35 de ani. În plus, creăm infrastructura rutieră necesară pentru ca din pasaj traficul să se poată conecta spre dreapta la viitoarea centură. Cu câteva zile înainte de Crăciun am deschis circulația prin pasaj, șoferii îl folosesc deja, iar de îndată ce vremea va permite, lucrările vor continua. Valoarea totală a acestor investiții este de aproape 160 de milioane de euro și sunt convins că vor rescrie complet traficul urban. Un alt proiect major, de peste 100 de milioane de lei, este construirea stadionului din Ciarda Roșie, care va fi inaugurat anul acesta. Desigur, investiția nu este destinată doar revitalizării vieții sportive, ci va oferi posibilitatea organizării a numeroase evenimente comunitare și culturale.

– Prin ce ar putea Timișoara să depășească Clujul sau Oradea?

– Timișoara are un potențial economic uriaș. De-a lungul timpului, diversitatea etnică a orașului a fost unul dintre motoarele dezvoltării economice. Și poziția geografică a orașului este privilegiată: pe lângă interferențele culturale indispensabile, există posibilități aproape nelimitate de extindere, ceea ce nu se poate spune despre Cluj. De aceea, Timișoara rămâne o destinație atractivă pentru investitori. Astăzi există o activitate industrială și economică amplă și diversificată, aflată într-o continuă dezvoltare, ceea ce crește semnificativ veniturile orașului. Această diversitate a ajutat orașul să depășească crizele economice. Toate acestea diferențiază Timișoara de orașele menționate, iar eu privesc cu încredere spre viitorul ei.

– Ce poate aduce noul an Timișoarei și timișorenilor, ce arată cifrele bugetare?

– În ultima perioadă am semnat mai multe contracte pentru atragerea de fonduri europene. În curând vor intra și sumele, de exemplu pentru modernizarea completă a Pieței Traian (Kossuth) și a zonei din jur. Am contractat și un împrumut de 15 milioane de euro pentru sprijinirea realizării investiției. Execuția propriu-zisă va începe în viitorul apropiat. Tot din fonduri europene este finanțat și proiectul de reamenajare urbană din cartierul Iosefin – modernizarea Pieței Küttl/Mocioni și a împrejurimilor. De asemenea, noul pod peste Bega se construiește tot din fonduri europene. Majorarea taxelor și impozitelor locale crește, la rândul ei, veniturile, oferind noi posibilități de investiții. Și anul acesta ne așteptăm la venituri importante din impozitul pe venit, motiv pentru care facem tot posibilul pentru menținerea unei piețe a muncii sănătoase: fiecare loc de muncă pierdut înseamnă venituri mai mici pentru bugetul local, iar fiecare loc de muncă nou înseamnă venituri suplimentare.

– În ce măsură vor influența măsurile de austeritate activitatea administrației locale? Se vor opri investițiile finanțate din fonduri centrale?

– De fapt, nu am dispus de fonduri centrale semnificative, doar în cazul proiectului Solventul am primit sprijin de la bugetul de stat. Deci nu există pericolul opririi investițiilor. Totuși, conform hotărârii de guvern, și la Timișoara trebuie să reducem cu 10% cheltuielile de funcționare ale instituțiilor. Pachetul de reforme prevede și o anumită reducere de personal, însă noi lucrăm de cinci ani la creșterea eficienței, eliminarea timpilor morți, reorganizare și digitalizare. În ultimii ani, la Primărie au fost desființate aproximativ 150 de posturi, iar la sfârșitul anului trecut încă aproape 50. Vom continua acest proces, convinși că suntem datori să oferim contribuabililor o administrație eficientă și bine gândită.

– Se elaborează strategia orașului privind interculturalitatea și menținerea diversității culturale. Ce așteptați de la aceasta?

– Aștept formularea unor direcții și priorități clare. Pentru mine este foarte important ca identitatea noastră multiculturală să fie asumată nu doar de membrii comunităților minoritare, ci de întreaga populație a orașului, ca o valoare. Consider important ca fiecare timișorean să conștientizeze că unicitatea Timișoarei provine tocmai din caracterul ei multietnic și din diversitatea culturală. De-a lungul istoriei, fiecare comunitate națională a contribuit cu numeroase valori la dezvoltarea orașului, la forma și atmosfera sa actuală, iar diversitatea lingvistică face parte din realitatea de astăzi a Timișoarei. Pentru păstrarea acestei mentalități consider necesară strategia.

– Enumerați, vă rog, cel puțin trei lucruri care vor servi bunăstării populației și se vor realiza până la sfârșitul anului.

– Așa cum am menționat, până la sfârșitul anului va fi gata noul stadion de 10.000 de locuri. Sunt sigur că, în timp, această facilitate va aduce bucurie tuturor timișorenilor, fie prin meciuri de fotbal, fie prin evenimente și concerte în aer liber. Pe parcursul anului vor sosi zeci de troleibuze și autobuze electrice noi, care vor fi puse la dispoziția populației. În cartierele de blocuri ale orașului, pe tot parcursul anului vor avea loc numeroase reamenajări de spații verzi și vor fi create altele noi, pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și a mediului înconjurător.

– Care a fost cel mai greu moment al primarului în anul trecut?

– Viața este foarte agitată, au fost multe bucurii și multe neplăceri, așa că nu pot numi un singur moment. Aș vorbi mai degrabă despre procese. Și pe noi ne îngrijorează fragmentarea societății. Răspândirea excesivă a diferitelor forme de violență este vizibilă și la noi și este destul de greu de contracarat. Tocmai de aceea ne bucurăm să vedem unitatea orașului, care nu este influențată de convingeri politice, apartenență etnică sau religioasă, și sunt mândru că la Timișoara am reușit să păstrăm o atmosferă civilizată, bazată pe respect reciproc.

– Dacă nu ați fi primar, ce ați reproșa cel mai mult administrației locale?

– Faptul că, din perspectiva cetățeanului, ritmul rezolvării problemelor este încă lent. Din interiorul sistemului, cunoscând mecanismele, văd foarte bine elementele care încetinesc procesele – obstacole legislative, contestații, procese și multe altele. Lucrăm la îmbunătățirea situației atât la nivel local, cât și în Parlament. La început de an le doresc tuturor cititorilor un an nou fericit, plin de succese!

Makkai Zoltán