Moara de la Balinţ a fost construită în 1917, în administraţia austro-ungară, şi este singura rămasă în judeţul Timiş care foloseşte puterea apei. Ea nu doar că încă mai macină grâu, ci a fost inclusă şi într-un traseu turistic care le oferă oamenilor oportunitatea să intre în contact cu lumea industrială a vechiului Banat.

Moara a fost cumpărată în 2008 de către familia Meszaros, după ce fusese abandonată şi nu mai măcinase făină de mai mulţi ani.  

Petru Meszaros (75 de ani), fost mecanic la Întreprinderea Elba din Timişoara în perioada 1965-1992, a avut nevoie de trei ani de muncă, pentru a pune din nou pe picioare moara. 

„Dacă vrei să faci ceva şi îţi place, nu cred că pot exista piedici. Eu am făcut totul din pasiune. Părinţii mei au avut moară, într-un sat aflat nu departe de Balinţ. Am vrut cumva să duc mai departe şi tradiţia asta. Nu ştiu câţi bani am investit, dar îmi place şi mă bucură că există – nu doar câştigul contează în viaţă. Am înlocuit toate subansamblele care erau din lemn, inclusiv ramele de la site. Mecanismul este însă original. O moară care nu funcţionează, care stă, se distruge“, a spus Meszaros 

Un păienjeniş de curele care învârte roţi

Moara de la Balinţ este cu adevărat spectaculoasă. Vechea clădire este împânzită de un mecanism complex, care se întinde pe mai multe etaje, un păienjeniş de curele care învârte roţi, iar grâul circulă în interiorul bârnelor, prin site şi maşinării care se mişcă. Utilajele sunt în mare parte originale, se pot vedea încă etichetele pe ele; unele au fost fabricate în 1900, la Fabrica Ganz din Budapesta, altele la Uzina Klug de Construcţii de Maşini şi Mori din Timişoara ori de la Uzinele Magheru din Topleţ, în perioada interbelică. Au fost înlocuite doar părţile de lemn, vechi şi cariate. 

„Această moară nu funcţionează prin cădere de apă, ci prin presiune de apă. Forţele apelor pun în mişcare moara care are patru valţuri. Există mai multe faze. Prima este curăţătoria, un sistem prin care se scoate murdăria din grâu, aşa-numita pleavă, după aceea merge la trior, care selectează boabele, cele sparte sunt date la o parte, după aceea merge la primul bătător care încearcă să decojească. Ulterior urcă la abraziv, unde se mai freacă un pic boabele, iar în final urcă la nişte perii pentru curăţare. După ce grâul s-a curăţat, vine pus în buncăr şi de acolo coboară la primul valţ. După prima zdrobire urcă la site, care colectează produsul finit, după care merge la următoarea operaţie. Sunt şase operaţii de măcinat şi două de finisare. Moara aceasta consumă un metru cub pe secundă şi are 46 de kilowaţi putere de absorbţie. Macină cam 800-1.000 de kilograme pe oră, depinde de calitatea grâului“, a explicat Petru Meszaros.

Restaurant în fosta Casă a morarilor

Pe lână moară, familia Meszaros a dezvoltat o veritabilă zonă turistică în Balinţ, singura din comunele din zonă. Au amenajat un restaurant, “Moara cu noroc”, cu sală pentru evenimente (nunţi, botezuri, zile de naştere), dar şi o mică pensiune cu 12 locuri.