Mănăstirea Timişeni de la Şag, aflată la doisprezece kilometri de Timişoara, a devenit, în ultimul deceniu, un loc preferat al timişorenilor pentru slujba din noaptea de Înviere. Astăzi, însă, în Vinerea Mare, aici măicuţele vopsesc ouă. Anul acesta vor avea în jur de 1.000 de ouă roşii de oferit pelerinilor de Paşti.
În timpul înroşirii ouălor, maicile intonează imnuri şi pricesne, iar la Mănăstirea Timişeni tradiţia cere ca ouăle, din gospodăria proprie, să fie vopsite prin metoda naturală, folosind coji de ceapă roşie.
În primă fază, ouăle sunt degresate şi spălate, după care se fierb cojile de ceapă, iar ulterior acestea sunt înroşite în zeama obţinută.
“La noi, la mănăstire, în Vinerea Mare, în fiecare an vopsim ouăle roșii. Este o tradiție foarte veche, de aproape 2.000 de ani, de la răstignirea Domnului nostru Iisus Hristos, când a curs sânge și de atunci s-a păstrat acest obicei. Mai este și varianta cu Maria Magdalena, care a dus un coș cu ouă în cinstea lui Pilat, și de atunci se spune că ouăle s-au înroșit. Anul acesta vopsim 1.000 de ouă. Le așezăm și în formă de cruce, în curtea bisericii, ca simbol al Sfintei Cruci. Le vopsim tradițional, cu coji de ceapă. Așa facem de mulți ani, pentru că este o vopsea naturală. Nu folosim vopsele chimice, pentru că nu sunt sănătoase. Suntem o obște destul de mare și, în zilele de Paști, mai dăm și la săraci, iar ouăle se împart”, a explicat maica stareță Casiana.
Slujba Învierii Domnului de la Mănăstirea din Şag va începe la ora 23.30. La miezul nopţii, credincioşii iau Lumina, înconjoară biserica, apoi rămân până spre zori la Sfânta Liturghie de Înviere.
Mănăstirea de la Şag a fost ctitorită în 1944 de mitropolitul Vasile Lăzărescu, iar în 1959, prin Decretul 410, a fost desfiinţată, fiind preluată de ocolul silvic şi destinată locuirii muncitorilor. Prin stăruinţa mitropolitului Nicolae Corneanu, mănăstirea a fost reînfiinţată în anul 1968. Biserica veche a fost construită între 1968 şi 1972, însă după Revoluţie a devenit prea mică.
